Discussion utilisateur:Kiss de Băbeni

Mieux comprendre Wikipédia

Devenir rédacteur

Vos pages

Rejoindre la communauté

Bienvenue sur Wikipédia, Kiss de Băbeni !

Bonjour, je suis Marilouw, et je vous accueille en tant que wikipédien bénévole.

Wikipédia est une formidable aventure collective, toujours en construction. La version francophone comporte aujourd'hui 2 608 812 articles, rédigés et maintenus par des bénévoles comme vous et moi. Vous allez y effectuer vos premiers pas : n’hésitez pas à me contacter si vous avez besoin de conseils ou d'aide pour cela, ou à laisser un message sur le forum des nouveaux. Une réponse vous sera apportée avec plaisir !

Wikipédia repose sur des principes fondateurs respectés par tous :

Encyclopédisme et vérifiabilité (s'appuyer sur des sources reconnues) ;
Neutralité de point de vue (pas de promotion) ;
Licence libre et respect des droits d'auteurs (pas de copie ou plagiat) ;
Savoir-vivre (politesse et consensus) ;
N'hésitez pas à modifier (l'historique conserve tout).

Vous êtes invité(s) à découvrir tout cela plus en détail en consultant les liens ci-contre →

Un livret d'aide à télécharger, reprenant l’essentiel à savoir, est également à votre disposition.

Je vous souhaite de prendre plaisir à lire ou à contribuer à Wikipédia.

À bientôt !

P.S. Vos nouveaux messages seront affichés en bas de cette page et signés par leur expéditeur. Pour lui répondre, cliquez sur sa signature (aide).
Marilouw (discuter) 20 juin 2018 à 13:15 (CEST)[répondre]

Shâkuntalâ [modifier le code]

{{[[[Miron Costin]] Opere Alese / Editura Tineretului / Combinatul Poligrafic Casa Scânteii / București / 1966 / page 30]}} 25 septembre 2018 à 12:25 (CEST) 25 septembre 2018 à 12:25 (CEST) 25 septembre 2018 à 12:25 (CEST) 25 septembre 2018 à 12:25 (CEST)

Étymologies communes de la confédération Mahan et du royaume de Gojoseon[modifier le code]

[[Le fonds commun de ces entités étatiques est leur nom européen. La première attestation étymologique écrite des noms constitutifs de la confédération Mahan et du royaume de Gojoseon a été établie par le chroniqueur byzantin Georges Cédrène (latine Georgius Cedrenus), qui vivait au XI / XIIe siècle. Dans sa courte chronique universelle, intitulée Synoptic History, l'auteur traite de la période de "Création du monde" jusqu'en 1057. La systématisation des données historiques est centralisée dans la partie intitulée "L'Hronographe" ou Chronologie biblique. Selon cette chronologie biblique, nous constatons que, bien que de facto, le moment de l'écriture de la Bible par Moïse, c’est plus précisément le Pentateuque, en 4108 de la Création et 1400 av. J. C. C’est la plus ancienne source écrite de témoignages étymologiques écrits sur les noms constitutifs de la confédération Mahan et du royaume de Gojoseon. De jure, l'âge du témoignage de ces fractions du nom "Magog" est de 2572 de la Creation, respectiv 2936 av. J. C. Il était certifié dans la Livre de la Genèse 10: 2. Même si l'événement rapporté est celui de la division du monde par Noé (patriarche), même si les Scyithes de Magog reçoivent de facto l'Europe, sa présence de jure à l'extrême est du continent asiatique pendant plus de mille ans, cela ne doit pas surprendre, car cet état de choses est un accomplissement de la prophétie du patriarche Noé, quand il déclare: "Que Dieu étende le territoire de Japhet, qu'il habite dans les tentes de Sem et que Canaan soit leur esclave !. "(Genèse 9: 27). Si le royaume de Gojoseon apparaît sous cette forme, il est considéré comme la forme contrase du nom Gog respectivement Go. L'association des noms Gog et Joseon aurait formé un diphtongue, entravant la prononciation. Nous avons la surprise de constater que le nom de Joseon est également d'origine biblique, évoquant le dernier roi des 10 tribus perdues d'Israël, ce roi ayant été établi entre 731 et 722 av. Sa mention biblique se trouve dans 4 Rois 17: 1-6. Le roi Osea (écrit en roumain) apparaît dans les variantes suivantes: Hoschea (hébr. הושע), [écrit en allemand et anglais] Osée [écrit en français ], Oseas [écrit en espagnol], Ozeasz [écrit en polonais], explique donc pourquoi on le trouve écrit sous cette forme exactement en ... Corée.]] --Kiss de Băbeni (discuter) 21 janvier 2019 à 08:14 (CET) --Kiss de Băbeni (discuter) 21 janvier 2019 à 08:14 (CET) --Kiss de Băbeni (discuter) 21 janvier 2019 à 08:14 (CET) --Kiss de Băbeni (discuter) 21 janvier 2019 à 08:14 (CET)[répondre]

articol tradus în română sursa https://en.wikipedia.org/wiki/Gelonians[modifier le code]

Gelonii[modifier le code]

Bilsk (Bielska) detaliu al hărții “Sarmația, Sciția, Rusia și Tartaria Europeană”, Filip Clüver, retipărită în anul 1697. Gelonienii (sau Gelonii), de asemenea cunoscuți și sub numele de Helonieni (sau Heloni), sunt menționați ca națiune în nord - vestul Sciției de Herodot. Herodot afirmă că ei erau inițial Eleni care s-au stabilit printre Budini și că sunt bilingvi - în limba greacă și limba scită. Capitala lor era numită Gelonos sau Helonos, inițial un oraș comercial grecesc. În relatarea sa despre Sciția, Herodot scrie că Gelonii erau anterior greci, stabiliți departe de emporia [Emporion (în limba greacă)] de coastă a Budinilor, unde “foloseau o limbă parțial scită și parțial greacă”: “Budinii în ceea ce-i privea, erau o națiune foarte numeroasă, toți erau cu ochii albaștri și părul roșu. Un oraș aflat în mijlocul lor, a fost construit din lemn, iar numele orașului este “Gelonus”. Zidul său era cu fiecare dintre laturi de [παρασάγγες -] 30 stadii [5,548 m] în înălțime și toate construcțiile erau făcute din lemn. Casele lor ca și altarele lor, sunt din lemn. În sfârșit, există locuri chiar pentru sanctuarele zeilor greci, împodobite în stil grecesc cu statui, altare și sanctuare de lemn ca și sărbători trienale în cinstea lui Dionysos”. Așezarea fortificată a capitalei Gelon a fost atinsă de armata persană a lui Darius I în asaltul său asupra Sciției în secolul al V-lea î. Hr. și a ars până la pământ, Budinii părăsind-o în fuga lor, înainte de venirea persanilor. Cercetările recente de la Bilsk, din regiunea Poltava în Ucraina, au permis descoperirea unui oraș imens, identificat de arheologul Kharkiv Boris Shramko ca fiind capitala scită Gelonus. Numele - potrivit lui Herodot, care și-a preluat mitologia de la “grecii care locuiesc în jurul Pontului Euxin” - provine de la fondatorul mitic eponim Gelonus, fratele lui Scit, fiul lui Heracle, o expresie a legăturilor culturale adoptată în termeni de genealogie. Herodot menționează de asemenea, că grecii aplică același etnonim atât Gelonienilor de origine greacă și, prin extensie, Budinilor. La sfârșitul secolului al IV-lea d. Hr., Claudian în poemul intitulat: “Împotriva lui Rufinus” (cartea 1) prezintă în mod polemic triburile din Sciția ca fiind prototipuri barbare: «O hoardă amestecată de Sarmați și Daci, Mesageții ce-și rănesc cu cruzime caii spre a le bea sângele, Alanii care sfărâmă gheața și beau apele lacului Maeotis și Gelonii care-și tatuau mâinile, formează armata lui Rufinus». Sidonius Apollinaris - poetul galo-roman cultivat al secolului al VI-lea – include tribul Gelonilor, în rândul acelora ce se hrănesc cu “lapte de iapă” (equimulgæ), aflați printre aliații tribali participanți la bătălia de la Châlon, împotriva lui Attila în 451 d.Hr. Edward Arthur Thompson își exprimă suspiciunile cu privire la unele dintre aceste nume: Bastarnii, Bructerii, Gelonii și Neurii dispăruseră cu sute de ani înainte de vremurile hunilor, în timp ce Bellonoti, n-au existau niciodată: savantul poet învățat se gândea, fără îndoială, la Balloniti, un popor inventat de Valerius Flaccus cu aproape patru secole mai devreme.

--Kiss de Băbeni (discuter) 19 mai 2019 à 20:23 (CEST) --Kiss de Băbeni (discuter) 19 mai 2019 à 20:23 (CEST) --Kiss de Băbeni (discuter) 19 mai 2019 à 20:23 (CEST) --Kiss de Băbeni (discuter) 19 mai 2019 à 20:23 (CEST)[répondre]