Corneliu Dan Georgescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Corneliu Dan Georgescu
Date personale
NăscutRomânia 1 ianuarie 1938, Craiova
Craiova, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor, etnomuzicolog
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică cultă, folclor

Corneliu Dan Georgescu (n. 1 ianuarie 1938, Craiova, județul Dolj) este un compozitor și etnomuzicolog român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la data de 1 ianuarie 1938 în orașul Craiova, județul Dolj.[1]

Studiile muzicale le-a început la Școala Populară de Artă din Craiova (19521956), cu Mihail Bîrcă (teorie-solfegiu), Constantin Baciu (armonie), continuându-le apoi la Conservatorul din București (19561961) cu Victor Iusceanu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Mihail Andricu, Alfred Mendelsohn și Tiberiu Olah (compoziție), Tiberiu Alexandru (folclor), George Breazul (istoria muzicii).[1]

Între 1962-1980 lucrează, pe rând, ca referent (19621967), cercetător științific (19671974), cercetător principal (1974-1983), șef de sector (19761980) la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București.

Între 1983-1984 devine redactor la revista „Muzica” din București, iar între 1984-1987 lucrează ca cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române din București.

Din 1987 trăiește în Germania, la Berlin, devenind cetățean german din 1996. Aici a avut diverse burse, a colaborat la Freie Universität in Berlin (1991-1994). Din 1997 face parte din consiliul de specialitate, cu sarcina tuturor articolelor despre România, al Enciclopediei MGG, Personenteil.

În 1999 a fondat împreună cu dirijorul și organistul Peter Schwarz editura muzicală Docor. În numeroase din cele peste 80 de compoziții ale sale, acesta folosește experiența sa de investigare a arhetipurilor folclorice, de căutare a unor structuri primitive, elementare.

Realizări[modificare | modificare sursă]

A scris și publicat mai multe articole și studii muzicologice în publicații periodice ale vremii, precum: „Muzica”, „Revista de Etnografie și Folclor”, „Studii de muzicologie”, „Contemporanul”, „Revista română de Istoria Artei”, „Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice” etc.

A susținut concerte-lecții, conferințe, comunicări la sesiuni științifice, seminarii, congrese în țară și străinătate (Cehoslovacia, Bulgaria), a redactat emisiuni de radio și televiziune, a participat în jurii la concursuri de folclor, creație, muzicologie.

A realizat culegeri și transcrieri de folclor. De asemenea, a întreprins călătorii de documentare în Polonia, URSS, Olanda, Germania.

Este membru la International Council for Traditional Music (1971) și European Seminar for Ethnomusicology (1980). A colaborat la enciclopedii (MGG), dicționare, lexicoane.

Distincții[modificare | modificare sursă]

A fost distins cu premiul Uniunii Compozitorilor pentru muzicologie (1969) și compoziție (1969, 1970, 1978, 1983, 1984), premiul Radioteleviziunii Române (1974), premiul „George Enescu” al Academiei Române (1974).

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • Melodii de joc din Oltenia, București, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1968, 200 p.
  • Jocul popular românesc: Tipologie muzicală și corpus de melodii instrumentale, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1984, 646 p.
  • Repertoriul pastoral. Semnale de bucium: Tipologie muzicală și corpus de melodii, Colecția Națională de Folclor, București, Editura Muzicală, 1987, 261 p.

Studii și articole[modificare | modificare sursă]

Revista de Etnografie și Folclor (REF)

  • „Hăulitul în Oltenia subcarpatică” în REF, tomul 11, nr. 4, 1966
  • „Elemente structurale în melodiile de joc făgărășene” în REF, tomul 12, nr. 5, 1967
  • „Contribuție la studiul formei libere” în REF, tomul 13, nr. 4, 1968
  • „Elemente de funcționalism în melodica de joc oltenească” în REF, tomul 14, nr. 2, 1969
  • „Sensul valorificării folclorului în creația compozitorilor români contemporani” în REF, tomul 16, nr. 5, 1971
  • „Probleme ale clasificării melodiilor instrumentale de joc” în REF, tomul 20, nr. 1, 1975
  • „Considerații asupra definirii specificului național în cultura muzicală românească” în REF, tomul 22, nr. 1, 1977
  • „Cu privire la definirea sistemelor melodice” în REF, tomul 26, nr. 2, 1981

Revista Muzica

  • „Valori și tendințe în muzica românească” în Muzica, 1967
  • „Asimilarea tradiției și spiritul creator” în Muzica, nr. 3, 1971
  • „O noțiune cu înțelesuri profunde: libertatea de creație” în Muzica, nr. 4, 1972
  • „Unele aspecte ale diversității culturii românești contemporane” în Muzica, nr. 2, 1973
  • „Probleme ale clasificării melodiilor de joc instrumentale” în Muzica, nr. 1, 1975
  • „R. P. Bulgaria. Primul Atelier internațional de compoziție - muzică tradițională, folclor și metode moderne de compoziție” în Muzica, nr. 11, 1977
  • „Contribuție la definirea noțiunii de «sistem melodic»” în Muzica, nr. 11-12, 1979

Anuarul I.C.E.D.[2]

  • „Contribuție la definirea noțiunii de «sistem melodic»” în Anuarul I.C.E.D., Seria A, nr. 1, 1979
  • „Reflecții asupra evoluției formei muzicale în folclorul românesc contemporan” în Anuarul I.C.E.D., Seria A, nr. 3, 1981

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cosma, Viorel: Muzicieni din România. Lexicon, vol. 3 (F-G), Editura Muzicală, 2000
  • Datcu, Iordan: Dicționarul etnologilor români, București, Editura Saeculum I.O., 2006
  • Datcu, Iordan: Dicționarul folcloriștilor II, Editura Litera, București, 1983, pp. 116-117

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Datcu, p. 116
  2. ^ Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice

Legături externe[modificare | modificare sursă]